Pages

marți, 2 decembrie 2014

Nagarjuna despre prezenţă

Sunt deja aici
înainte de a vedea, de a gusta şi de a simţi?
Dacă nu [ar fi aşa] cum aş putea vedea, gusta, şi simţi?
Cum aş putea şti dacă sunt aici sau nu?

Dacă aş putea fi aici fără aceste [trăiri],
[şi] ele ar putea fi aici fără mine.
Eu le dezvălui, dar şi ele mă dezvăluie pe mine.
Cum aş putea fi aici fără ele?
Cum ar putea fie ele aici fără mine?

Eu nu sunt încă aici
până nu am această experienţă.
Văzul dezvăluie doar privitorul,
Gustul doar gustătorul,
Simţământul doar simţitorul.

Dacă nu sunt aici înaintea lor
pot fi [măcar] înaintea uneia din ele?
Poate privitorul să guste?
Poate gustătorul să simtă?

Dacă acestea ar putea diferi [astfel]
eu [nu aş fi unul ci] aş fi nenumăraţi.
Nu sunt legat de elemente
deci pot vedea, gusta şi simţi nedezvăluit.

Dacă eu, căruia îi aparţin aceste [trăiri]
nu pot fi aflat,
cum pot fi ele aflate?
Nu le preced,
nici nu sunt [sincron] cu ele,
nici nu le urmez.

Lasă să treacă "Eu sunt".
Lasă să treacă "Eu nu sunt".

marți, 27 mai 2014

Nagarjuna despre schimbare

Dacă ceva are o esență -
cum s-ar putea schimba vreodată
în altceva?

Un lucru nu se schimbă în altceva -
tineri nu îmbătrânesc,
vârsta nu  îmbătrânește.

Dacă ceva s-a schimbat în altceva -
lapte ar fi unt,
sau untul nu ar fi lapte.

Acolo unde ar fi o urmă de ceva,
ar fi şi o urmă de vid.
Acolo unde nu este nici o urmă de nimic,
nu va exista nici urma vidului.

Buddha spune [că] vidul
este renunțarea la opinii.
Cei care cred în vid
sunt incurabili. 

Nagajuna.

vineri, 21 martie 2014

Matthieu Ricard despre fericire

Cum dobândim fericirea şi cum o păstrăm? Din ce se constituie ea? Aceste întrebări, fundamentale umanităţii, sunt începutul, rădăcina filozofiei, religiei şi psihologiei buddhiste. Matthieu Ricard este unul dintre cei mai competenţi în a traduce această gândire orientală pe înţelesul şi simţirea occidentalilor, fiindcă a trăit din plin în ambele lumi. Fiu al unui filozof proamerican şi al unei artiste plastice avangardiste, Matthieu Ricard ar fi putut deveni un reputat om de ştiinţă în domeniul biologiei. La 26 de ani, era deţinătorul unei diplome de doctor în genetică moleculară, îndrumat fiind de François Jacob, laureat al Premiului Nobel în medicină. Totuşi, la această vârstă, se retrage într-o mănăstire buddhistă din Nepal, dedicându-şi viaţa meditaţiei. Nici viaţa sa de călugăr nu a fost una mediocră, devenind discipolul apropiat al lui Dilgo Khyentse, ce avea să devină conducătorul şcolii Nyigma, o importantă sectă a buddhismului tibetan. În 2003 a scris cartea Plaidoyer pour le bonheur, tradusă şi în limba română cu titlul Fericirea. Un drept cu care ne naştem, o cale de a-l valorifica. Prelegerea de faţa, ţinuta cu un an mai târziu la conferinţele TED, prezintă liniile de forţă ale cărţii dar şi a psihologiei buddhiste.


marți, 26 noiembrie 2013

Mind and Life XXVI, January 2013 - Conference topics

(Depending on your browser some links will not return bookmarks inside the film)

Day 1 - January 17 - Introduction

Morning: Exploring the Nature of Reality: Buddhist and Scientific Perspectives


Afternoon: Session: The Sweep of Science: Knowledge and the Nature of Reality


Day 2 - January 18 - Physics

Morning: Quantum Physics, Relativity, and Cosmology

(01:07:49) Changing the idea of understanding the world worth the idea of understanding our relation with the world. (01:24:98) Example 1: Schrodinger's cat. (01:34:47) Intersubjective truth. Intersubiective knowledge. (01:37:57) Example2: Wave-Corpuscle duality without ontology. (01:51:83) The Guided Wave Theory. (01:57:36) Clarification 4: Particles with no intrinsic existence. Comparation with a rainbow (LeBlanc, Espagna). (02:01:66) Rindler box experiment. Discussion about the absolute cool. Quantum vacuum. (02:14:43) Clarification 5: Indeterminism. Disturbance in observation is uncontrollable. Causality is not applicable to quantum mechanics (Heisenberg). Indivisibility of quantum phenomena (Bohr). (02:20:43) Conclusions: Similitudes to Buddhist philosophy. Danger of physics to absolutise materialism. Buddhist perspective on truth in relation to science.

Afternoon: The Nature of Reality

Day 3 - January 19 - Neuroscience

Morning: Changing the Brain

(01:05:56) Training compassion. (01:08:11) Metacognition. (01:09:71) Basic model of training. (01:11:61) Different Routes in Understanding Others. (01:17:46) The Neuroscience of Empathy and Compassion. (01:22:38) Empathy, Compassion, Emphatic Distress. (01:24:73) One Week Training. (01:26:07) Discussion: How positive and negative emotions are defined in Western and Buddhist view? (01:43:05) Dalai Lama' intervention: Empathy can not extend to your enemy but compassion can go. Empathy is related to the subject attitude, compassion no. (01:53:20) Discussion about physicians getting no training in dealing emphatic distress. (01:56:71) Does Buddhism know a Middle Way between empathic and distress? (02:00:19) Compassion qualities are lost through living and have to be discovered through meditation.

Afternoon: Exploring Neuroplasticity

Day 4 - January 20 - Consciousness

Morning: Consciousness in Western Science and Philosophy

(01:48:27) Dalai Lama about the Subtile Mind and Subtile Matter. (01:55:37) Michael Davidson: Subtile mind is magic from the point of view of Western Science. (01:56:92) Mahtieu Ricard explains karma. (01:57:55) Dalai Lama : We must respect others schoolar or religions thought. (02:00:00) Tania Singer: Is pure mind related to energy? Rlung. (02:03:91) How memory information can be carried from a life to an other? (02:07:28) Phisical and neurogical sciences operates presoposing a material substrate for everything, while buddhist thinking cosider imaterial phenomena too. (02:09:76) Thupten Jinpa: What is the difference between counscesness and awareness? (02:14:53) Michael Davidson to Dalai Lama: Why science can not investigate subtile body? (02:18:93) The role of meditation and yogic exercise in developing the subtile mind.

Afternoon: Approaches to Consciousness

(00:30:51) Introduction. (00:33:20) Pramana thories on mind. (00:34:96) "I can doubth everything but not the experience itself." (Descartes) (00:36:61) Thesis statement. (00:40:31) We are born with grammar capcities. (00:41:87) How our visual system is capable to recognise an infinite number of entities? (00:42:65) Computational model of brain principle. (00:43:38) If you can give an informational caracterisation than anything that has that caracterisation potentially had conscousness. (00:45:38) Reasons why we don't belive in computational model. (00:45:38) Concepts are not formal or mathematical, but they are grounded in perceptual and other bodyly capacitieas that are preconceptual. Bodily basis of conceptualisation. (00:50:34) The Gods and the moths view of the world. (00:53:84) Can we give a mathematical model of the Pramana theories? (00:54:72) Conclusions and comments.

Day 5 - January 21 - Applications of Contemplative Practice

Morning: Clinical and Educational Applications of Contemplative Practice

Afternoon: Promoting Human Development

Day 6 - January 22 - Future Directions

Morning: The Future of Monastic Science Education & Buddhism, Science and Modernity


sâmbătă, 20 iulie 2013

Baba Rampuri depre limitele noastre în a înţelege India

Am avut ocazia să văd zeci de feţe ale turiştilor occidentali după prima lor baie în "realităţile" Indiei - de regulă o plimbare pe străzile oraşului unde aterizau - New Delhi sau Calcutta. Deveneau brusc taciturni şi preocupaţi. Chiar dacă vizitaseră obiective turistice fermecătoare şi exotice, încântarea lor era umbrită. Entuziasmului de la urcarea în avion, îi lua locul stupoarea, indignarea, atât cât mai aveau energie, şi, nemărturisită, teama. Teama că şi lor li s-ar putea întâmpla să ajungă să trăiască aşa. "Când m-am culcat aseară, mi-a fost teamă să nu mă trezesc dimineaţă, în stradă, un ricşar care s-a visat profesor" mărturisea un important om de cultură român.

miercuri, 17 iulie 2013

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (VIII)


Astfel, nepângărit de superstiţiile
Celor opt griji lumeşti [1],
Recunoscând toate fenomenele ca fiind iluzorii,
Fie ca să fiu eliberat de robia ataşamentelor.

Această strofă se referă la înţelepciune. Toate practicile descrise până aici trebuie ferite ca să nu fie pătate de superstiţiile celor opt dharme lumeşti. Aceste opt [dharme] pot fi descrise ca albe, negre sau gri.[2] Cred că e suficient să explic această strofă din punctul de vedere al practicilor efectuate, fără lăsa să fie pătate de concepţii greşite ale unui ataşament faţă de existenţa reală – superstiţiile celor opt dharme.[3]
Cum evităm să pătăm practica?