Pages

Se afișează postările cu eticheta Buddhism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Buddhism. Afișați toate postările

marți, 2 decembrie 2014

Nagarjuna despre prezenţă

Sunt deja aici
înainte de a vedea, de a gusta şi de a simţi?
Dacă nu [ar fi aşa] cum aş putea vedea, gusta, şi simţi?
Cum aş putea şti dacă sunt aici sau nu?

Dacă aş putea fi aici fără aceste [trăiri],
[şi] ele ar putea fi aici fără mine.
Eu le dezvălui, dar şi ele mă dezvăluie pe mine.
Cum aş putea fi aici fără ele?
Cum ar putea fie ele aici fără mine?

Eu nu sunt încă aici
până nu am această experienţă.
Văzul dezvăluie doar privitorul,
Gustul doar gustătorul,
Simţământul doar simţitorul.

Dacă nu sunt aici înaintea lor
pot fi [măcar] înaintea uneia din ele?
Poate privitorul să guste?
Poate gustătorul să simtă?

Dacă acestea ar putea diferi [astfel]
eu [nu aş fi unul ci] aş fi nenumăraţi.
Nu sunt legat de elemente
deci pot vedea, gusta şi simţi nedezvăluit.

Dacă eu, căruia îi aparţin aceste [trăiri]
nu pot fi aflat,
cum pot fi ele aflate?
Nu le preced,
nici nu sunt [sincron] cu ele,
nici nu le urmez.

Lasă să treacă "Eu sunt".
Lasă să treacă "Eu nu sunt".

marți, 27 mai 2014

Nagarjuna despre schimbare

Dacă ceva are o esență -
cum s-ar putea schimba vreodată
în altceva?

Un lucru nu se schimbă în altceva -
tineri nu îmbătrânesc,
vârsta nu  îmbătrânește.

Dacă ceva s-a schimbat în altceva -
lapte ar fi unt,
sau untul nu ar fi lapte.

Acolo unde ar fi o urmă de ceva,
ar fi şi o urmă de vid.
Acolo unde nu este nici o urmă de nimic,
nu va exista nici urma vidului.

Buddha spune [că] vidul
este renunțarea la opinii.
Cei care cred în vid
sunt incurabili. 

Nagajuna.

marți, 26 noiembrie 2013

Mind and Life XXVI, January 2013 - Conference topics

(Depending on your browser some links will not return bookmarks inside the film)

Day 1 - January 17 - Introduction

Morning: Exploring the Nature of Reality: Buddhist and Scientific Perspectives


Afternoon: Session: The Sweep of Science: Knowledge and the Nature of Reality


Day 2 - January 18 - Physics

Morning: Quantum Physics, Relativity, and Cosmology

(01:07:49) Changing the idea of understanding the world worth the idea of understanding our relation with the world. (01:24:98) Example 1: Schrodinger's cat. (01:34:47) Intersubjective truth. Intersubiective knowledge. (01:37:57) Example2: Wave-Corpuscle duality without ontology. (01:51:83) The Guided Wave Theory. (01:57:36) Clarification 4: Particles with no intrinsic existence. Comparation with a rainbow (LeBlanc, Espagna). (02:01:66) Rindler box experiment. Discussion about the absolute cool. Quantum vacuum. (02:14:43) Clarification 5: Indeterminism. Disturbance in observation is uncontrollable. Causality is not applicable to quantum mechanics (Heisenberg). Indivisibility of quantum phenomena (Bohr). (02:20:43) Conclusions: Similitudes to Buddhist philosophy. Danger of physics to absolutise materialism. Buddhist perspective on truth in relation to science.

Afternoon: The Nature of Reality

Day 3 - January 19 - Neuroscience

Morning: Changing the Brain

(01:05:56) Training compassion. (01:08:11) Metacognition. (01:09:71) Basic model of training. (01:11:61) Different Routes in Understanding Others. (01:17:46) The Neuroscience of Empathy and Compassion. (01:22:38) Empathy, Compassion, Emphatic Distress. (01:24:73) One Week Training. (01:26:07) Discussion: How positive and negative emotions are defined in Western and Buddhist view? (01:43:05) Dalai Lama' intervention: Empathy can not extend to your enemy but compassion can go. Empathy is related to the subject attitude, compassion no. (01:53:20) Discussion about physicians getting no training in dealing emphatic distress. (01:56:71) Does Buddhism know a Middle Way between empathic and distress? (02:00:19) Compassion qualities are lost through living and have to be discovered through meditation.

Afternoon: Exploring Neuroplasticity

Day 4 - January 20 - Consciousness

Morning: Consciousness in Western Science and Philosophy

(01:48:27) Dalai Lama about the Subtile Mind and Subtile Matter. (01:55:37) Michael Davidson: Subtile mind is magic from the point of view of Western Science. (01:56:92) Mahtieu Ricard explains karma. (01:57:55) Dalai Lama : We must respect others schoolar or religions thought. (02:00:00) Tania Singer: Is pure mind related to energy? Rlung. (02:03:91) How memory information can be carried from a life to an other? (02:07:28) Phisical and neurogical sciences operates presoposing a material substrate for everything, while buddhist thinking cosider imaterial phenomena too. (02:09:76) Thupten Jinpa: What is the difference between counscesness and awareness? (02:14:53) Michael Davidson to Dalai Lama: Why science can not investigate subtile body? (02:18:93) The role of meditation and yogic exercise in developing the subtile mind.

Afternoon: Approaches to Consciousness

(00:30:51) Introduction. (00:33:20) Pramana thories on mind. (00:34:96) "I can doubth everything but not the experience itself." (Descartes) (00:36:61) Thesis statement. (00:40:31) We are born with grammar capcities. (00:41:87) How our visual system is capable to recognise an infinite number of entities? (00:42:65) Computational model of brain principle. (00:43:38) If you can give an informational caracterisation than anything that has that caracterisation potentially had conscousness. (00:45:38) Reasons why we don't belive in computational model. (00:45:38) Concepts are not formal or mathematical, but they are grounded in perceptual and other bodyly capacitieas that are preconceptual. Bodily basis of conceptualisation. (00:50:34) The Gods and the moths view of the world. (00:53:84) Can we give a mathematical model of the Pramana theories? (00:54:72) Conclusions and comments.

Day 5 - January 21 - Applications of Contemplative Practice

Morning: Clinical and Educational Applications of Contemplative Practice

Afternoon: Promoting Human Development

Day 6 - January 22 - Future Directions

Morning: The Future of Monastic Science Education & Buddhism, Science and Modernity


miercuri, 17 iulie 2013

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (VIII)


Astfel, nepângărit de superstiţiile
Celor opt griji lumeşti [1],
Recunoscând toate fenomenele ca fiind iluzorii,
Fie ca să fiu eliberat de robia ataşamentelor.

Această strofă se referă la înţelepciune. Toate practicile descrise până aici trebuie ferite ca să nu fie pătate de superstiţiile celor opt dharme lumeşti. Aceste opt [dharme] pot fi descrise ca albe, negre sau gri.[2] Cred că e suficient să explic această strofă din punctul de vedere al practicilor efectuate, fără lăsa să fie pătate de concepţii greşite ale unui ataşament faţă de existenţa reală – superstiţiile celor opt dharme.[3]
Cum evităm să pătăm practica?

duminică, 31 martie 2013

Mintea şi viaţa, ediţia XXVI: Minte, creier şi materie - o conversaţie critică între gândirea budhistă şi ştiinţă

De mai bine de un sfert de veac, Dalai Lama găzduieşte un ciclu de conferinţe având ca temă filozofia ştiinţelor şi a mentalului. Ediţia de anul acesta, a două zeci şi şase-a, s-a desfăşurat între 17 şi 22  ianuarie la mănăstirea Drepung din Karnataka, India, şi a avut titlul Minte, creier şi materie - o conversaţie critică între gândirea budhistă şi  ştiinţă. Douăzeci de oameni de ştinţă cu renume mondial  cărora li s-au alăturat erudiţi tibetani de anvergură au dezbătut despre schimbările în înţelegerea noastră asupra universului fizic şi despre natura minţii. S-au utilizat metode aparţinând filosofiei budhiste clasice dar şi cele ale ştiinţei occidentale moderne într-un dialog între viziunea budhistă şi cea occidentală asupra unor teme ca fizica cuantică şi neuroştiinţă.




luni, 17 decembrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (VII)


VII
Pe scurt, voi oferi direct şi indirect orice beneficiu şi fericire
Pentru toate [fiinţele,] mamele mele,
Iar în secret voi lua asupra mea
Toate acţiunile dăunătoare şi suferinţele lor.



Această strofă se referă la practica de a lua asupra noastră toate suferinţele celorlalţi, dăruindu-le, în acelaşi timp, din dragoste şi compasiune, toată fericirea noastră.

duminică, 25 noiembrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (VI)

VI
Când cineva căruia i-am făcut bine,
Sau în care mi-am pus speranţe mari,
Mă răneşte cumplit,
Îl voi privi ca pe învăţătorul meu.

De obicei recunoştinţă din partea celor cărora le-am acordat un ajutor deosebit, iar, dacă ei ne răspund cu ingratitudine, aven tendinţa să ne mâniem. În asemenea situaţii nu trebuie să ne supărăm ci să exersăm răbdarea. Mai mult, să îi privim pe aceşti oameni ca învăţători care ne testează răbdarea şi să îi respectăm pentru aceasta. Acest vers conţine toată învăţătura Bodhicaryavatara despre răbdare.[1]

[1] Vezi A Guide to the Bodhisattva Way of Life, Chapter 6 [n.e.] (Bodhicaryavatara, n.t.)

Strofa I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII.
 

sâmbătă, 24 noiembrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (V)

V
Când ceilalţi, din invidie,
Mă vor agresa cu insulte, defăimări şi dispreţ,
Mă voi lăsa înfrânt imediat,
Oferindu-le victoria. 

Când suntem insultaţi, ponegriţi sau criticaţi spunându-ni-se că suntem incompetenţi şi neştiutori, avem tendinţa de ne înfuria şi de a contrazice. Nu trebuie să reacţionăm astfel.

marți, 13 noiembrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (IV)

IV
Ori de câte ori voi întâlni o persoană cu atitudine rea [1],
Care este copleşită de energie negativă şi suferinţă,
[O voi sprijini] cu drag, preţuind-o
Ca şi când aş fi găsit o comoară neasemuită.

Noi obişnuim să evităm persoanele care au o fire crudă, brutală, răutăcioasă, sau neplăcută. În asemenea situaţii, grija noastră iubitoare faţă de semeni e predispusă să scadă. În loc să ne înăsprim inima, gândindu-ne cât de rea o asemenea persoană, ar trebui să o privim ca pe un obiect cu totul deosebit al iubirii şi compasiunii noastre, şi să o preţuim ca pe o comoară ascunsă.

Notă:
[1] A nu se înţelege că persoana este fundamental rea şi că nu se poate schimba, ci este vorba doar de comportamentul ei. [n.e.]

Strofa I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII.




vineri, 9 noiembrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (III)

III
Atent la acţiunile mele,
Când amăgiri sau emoţii perturbatoare vor apărea în mintea mea [1],
Punând în pericol pe mine sau pe ceilalţi,
Le voi înfrunta şi îndepărta fără întârziere.

Dacă ne contemplăm mintea în momentul când suntem foarte egoişti şi preocupaţi de propria persoană ignorându-i pe ceilalţi, vom observa că

marți, 6 noiembrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (II)

II
Ori de câte voi fi cu alţii,
Mă voi considera cel mai inferior dintre toţi,
Şi, din adâncul inimii mele,
Îi voi respecta pe ceilalţi ca superiori.

Indiferent în preajma cui ne aflăm deseori gândim: „sunt mai puternic decât el”, sau „sunt mai frumoasă decât ea”,

luni, 5 noiembrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama (I)

I
Din dorinţa de a atinge iluminarea,
Şi pentru binele tuturor fiinţelor,
Care sunt mult mai preţioase decât nestemata care îndeplineşte dorinţele,
Voi practica fără întrerupere, sprijinindu-le cu drag.

Cu toţii vrem să fim fericiţi şi să ne eliberăm de suferinţă. În această privinţă suntem cu toţii la fel. Totuşi,

luni, 29 octombrie 2012

Opt strofe pentru transformarea gândului [cu explicaţiile] Sfinţiei Sale Dalai Lama

Sfinţia Sa, Dalai Lama transmis această învăţătură la Dharamsala, în 7 octombrie 1981. A fost tradusă de Alexander Berzin, explicată de Lama Zopa Rinpoche, editată de Nicholas Ribush şi publicată pentru prima dată într-o broşură suvenir pentru a doua sărbătorire a dharmei la Tushita Mahayana Meditation Centre, care a avut loc între 5 şi 8 noiembrie 1982, la New Delhi. Apoi a fost publicată în revista Teachings From Tibet în 2005. Opt strofe pentru transformarea gândului

miercuri, 22 septembrie 2010

Dalai Lama despre religie

Teologul Leonardo Boff reproduce un dialog pe care l-a avut cu Dalai Lama cu ocazia unei mese rotunde:
"Intr-o discuţie despre religie şi libertate avută cu Dalai Lama, cu inteţii ironice, dar şi din curiozitate, i-am pus următoarea întrebare:

«Sfinţia Voastra, care religie consideraţi că este cea mai bună?»

Credeam că va răspunde: «Budismul tibetan» sau «Religiile orientale, cu mult mai  vechi decât creştinismul.» Dalai Lama s-a oprit, mi-a surâs şi m-a privit drept în ochi… fapt care m-a surpris deoarece era clar subtextul ironic al întrebării mele. Mi-a raspuns:

«Cea mai bună religie este cea care te apropie de Dumnezeu. Este cea care face din tine, o persoană mai bună.»

Pentru a ieşi din încurcătura în care m-a pus acest răspuns înţelept l-am intrebat din nou: 

«Ce anume ne face sa fim mai buni? »

El a raspuns:
«Tot ceea ce nu ne lasă indiferenţi la suferinaţa aproapelui
şi ne face să fim mai sensibili,
mai detaşati,
mai amabili,
mai umani,
mai responsabili,
mai corecţi şi cinstiţi.»

«Religia care te face aşa este cea mai bună religie.»

Am tăcut pentru un timp, meditând uimit la răspunsul său irefutabil şi plin de înţelepciune. A continuat:

«Prietene, nu mă interesează de ce religie eşti şi dacă eşti credincios sau nu… Pentru mine, este important felul cum te porţi cu semenii tăi, familia ta, colegii de serviciu, prietenii tăi şi, în general, cu toată lumea.»
«Aminteşte-ţi că universul este ecoul acţiunilor şi gândurilor noastre.»

«Legea acţiunii şi reacţiunii nu se referă numai la fizică.  Ea se aplică şi în relaţiile umane. Dacă faci bine în jurul tau, ţi se va răspunde cu buntate. Daca te porţi cu răutate, vei primi răutate.»

«Cea ce ne spuneau bunicii este adevarat. Vei primi întotdeauna ceea ce le doreşti  celorlalţi. Fericirea nu este în mâna destinului, ci consecinţa opţiunilor tale.»

Şi a adăugat:
«Ia seama la gândurile tale căci ele vor deveni cuvinte.
Ia seama la cuvintele tale căci ele vor deveni acţiuni.
Ia sema la acţiunile tale căci ele vor deveni obişnuinţe.
Ia seama la obişnuinţele tale căci ele iţi vor modela caracterul.
Ia seama la caracterul tău căci el iţi va condiţiona destinul,
Iar destinul va fi viaţa ta…»

şi

«Nu există religie mai mare decât adevărul.»"
 

joi, 16 septembrie 2010

Trei călugări şi nimeni nu mai cară apă

Filmul Trei călugări (三个和尚, San ge he shang, 1980) este o animaţie produsă de Shanghai Animation Film Studio în perioada de renaştere după revoluţia culturală. Filmul ilustrează un proverb chinez care spune: "Un călugăr va căra două găleţi cu apă, doi călugări vor împărţi povara, trei călugări şi nimeni nu mai vrea să care apă." Filmul arata cum trei calugari îşi temperează vanitatea şi regăsesc armonia de grup. Nu conţine dialoguri, fiind astfel accesibil oricui.

Partea I


Partea a II-a

miercuri, 21 octombrie 2009

Sutra lui Buddha al Vindecării

Mantra cântată de Khenpo Pema Chopel Rinpoche

Ştim cu toţii că trăim în stres. De asemenea, ştim prea bine că stresul excesiv îmbolnăveşte. Totuşi, atunci când ne ajunge suferinţa unei boli, ne grăbim să vindecăm organele şi ţesuturile, sau să echilibrăm energiile şi să purificăm organismul, dacă suntem încrezători în medicinile tradiţionale. Cauza, însă, rămâne. Stressul chiar creşte, prin adăugarea grijilor, durerii şi temerilor cauzate de boală, cu atât mai paralizante şi mai nocive, cu cât aceasta e mai gravă. Cu cât suntem mai bolnavi, cu atât suntem mai predispuşi bolii. Putem recunoaşte în acest cerc vicios principiul existenţial al Samsarei, şi anume că totul se petrece în mintea noastră. Deducem şi "tratamentul": meditaţia. În starea de Shamadi vindecarea vine de la sine. Hagiografia budistă descrie multe asemenea vindecări.
Dar, ce pot face cei foarte mulţi care sunt incapabili sa atingă această stare, laicii care nu posedă vocaţia meditaţiei?