Pages

marți, 24 februarie 2015

Curs de Qigong cu maestrul Cezar Culda

Maestru Cezar Culda va susţine un curs cu titlul:



QIGONG-UL LUMINII

Cursul va avea loc în perioada 09.03 – 14.03.2015, zilnic între orele 17,00 – 20,00 la  RESTAURANTUL MARIS, B-dul  22  Decembrie 1989 nr. 51, fiind organizat de Fundaţia Română de Qigong. Mai multe relaţii puteţi obţine tel. 0743-988388 sau la adresa web www.qigong.ro.

sâmbătă, 7 februarie 2015

Thich Nhat Hanh: Frica de linişte

Observ că multora dintre noi le e frică de linişte. Recurgem întotdeauna la ceva – text, muzică, radio, televiziune sau gânduri – ca să umplem spaţiul. Dacă liniştea şi spaţiul sunt atât de importante pentru fericirea noastră, de ce nu ne facem mai mult loc liber în viaţa noastră?
Unul dintre vechii mei discipoli are un partener care este foarte binevoitor, un bun ascultător, nu vorbeşte prea mult, dar acasă simte mereu nevoia de a ţine televizorul sau radioul deschis şi are mereu o revistă în faţă când ia micul dejun.
Cunosc o femeie a cărei fiică mergea cu plăcere să mediteze la templul Zen din oraşul ei şi o încuraja şi pe ea să i se alăture. Fiica îi spunea: „E simplu, mamă. Nu ai altceva de făcut decât să stai aşezată pe podea; sunt şi scaune. Nu trebuie să faci nimic. Doar stai în linişte.” Mama i-a răspuns: „Mi-e frică să fac asta”
Ne putem simţi singuri chiar şi când suntem înconjuraţi de mulţi oameni. Există un vid în interiorul nostru. Nu ne simţim confortabil cu acel vid, aşa că încercăm să îl umplem sau să îl facem să dispară. Tehnologia ne oferă multe aparate care ne permit să fim conectaţi. Suntem tot timpul conectaţi însă continuăm să ne simţim singuri. Verificăm e-mail-ul şi accesăm reţelele de socializare de mai multe ori pe zi. Trimitem sau postăm mesaje, unul după altul. Vrem să dăm, vrem să primim. Suntem ocupaţi întreaga zi în efortul conectării.
De ce ne este atât de frică? Poate simţim un gol interior, poate un sentiment de izolare sau de tristeţe sau de nelinişte. Poate ne simţim abandonaţi şi neiubiţi. Poate simţim că lipseşte ceva important. Unele dintre aceste sentimente sunt foarte vechi şi ne-au însoţit dintotdeauna, insinuate printre toate faptele şi gândurile noastre. Având stimuli din belşug este uşor să ne distragem de la ceea ce simţim. Însă atunci când e linişte, toate acestea devin prezente şi clare.



Practica: Hrănirea
Atunci când simţim singurătate sau anxiozitate, avem obişnuinţa de a căuta distracţii, fapt care deseori duce la o formă de consum nesănătos – fie mâncăm snack-uri fără să ne fie foame, fie navigăm fără minte în Internet sau, tot fără minte, citim. Respiraţia conştientă este o metodă bună de hrăni corpul şi mintea cu deplinătatea minţii[1]. După o respiraţie - două în deplinătatea minţii, va scădea dorinţa de a vă umple cu distracţii. Corpul şi mintea vi se vor reuni şi vor fi hrănite de deplinătatea minţii în respiraţie. Respiraţia va fi tot mai relaxată, iar tensiunile din corp vor dispărea.

Respiraţia conştientă va deveni o pauză hrănitoare. Vă va întări deplinătatea minţii, aşa că veţi avea calmul şi concentrarea ca să vă puteţi contempla anxietatea şi emoţiile.
Meditaţia ghidată este practicată încă din vremea lui Buddha. Puteţi practica următoarele exerciţii şezând sau în mers. Dacă vă aşezaţi în meditaţie, este foarte important să aveţi o poziţie confortabilă, iar coloana vertebrală să fie dreaptă şi relaxată. Puteţi şedea pe o pernă, ţinând picioarele încrucişate pe podea sau pe un scaun cu tălpile aşezate pe sol. Odată cu prima respiraţie spuneţi în gând primul rând, iar odată cu expiraţia, al doilea, şi aşa mai departe.

Inspirând, ştiu că inspir.
Expirând, ştiu că expir.
(Inspiraţie. Expiraţie)

Inspirând, respirația e mai profundă.
Expirând, respiraţia e mai lentă.
(Profund. Lent.)

Inspirând, sunt conştient de corpul meu.
Expirând, calmez corpul meu.
Conştient de corp. Calmare.

Inspirând, zâmbesc.
Expirând, eliberez.
Zâmbet. Eliberare.

Inspirând, sălășluiesc în prezent.
Expirând, savurez prezentul.
Prezent. Bucurie.



[1] Mindfulness

marți, 2 decembrie 2014

Nagarjuna despre prezenţă

Sunt deja aici
înainte de a vedea, de a gusta şi de a simţi?
Dacă nu [ar fi aşa] cum aş putea vedea, gusta, şi simţi?
Cum aş putea şti dacă sunt aici sau nu?

Dacă aş putea fi aici fără aceste [trăiri],
[şi] ele ar putea fi aici fără mine.
Eu le dezvălui, dar şi ele mă dezvăluie pe mine.
Cum aş putea fi aici fără ele?
Cum ar putea fie ele aici fără mine?

Eu nu sunt încă aici
până nu am această experienţă.
Văzul dezvăluie doar privitorul,
Gustul doar gustătorul,
Simţământul doar simţitorul.

Dacă nu sunt aici înaintea lor
pot fi [măcar] înaintea uneia din ele?
Poate privitorul să guste?
Poate gustătorul să simtă?

Dacă acestea ar putea diferi [astfel]
eu [nu aş fi unul ci] aş fi nenumăraţi.
Nu sunt legat de elemente
deci pot vedea, gusta şi simţi nedezvăluit.

Dacă eu, căruia îi aparţin aceste [trăiri]
nu pot fi aflat,
cum pot fi ele aflate?
Nu le preced,
nici nu sunt [sincron] cu ele,
nici nu le urmez.

Lasă să treacă "Eu sunt".
Lasă să treacă "Eu nu sunt".

marți, 27 mai 2014

Nagarjuna despre schimbare

Dacă ceva are o esență -
cum s-ar putea schimba vreodată
în altceva?

Un lucru nu se schimbă în altceva -
tineri nu îmbătrânesc,
vârsta nu  îmbătrânește.

Dacă ceva s-a schimbat în altceva -
lapte ar fi unt,
sau untul nu ar fi lapte.

Acolo unde ar fi o urmă de ceva,
ar fi şi o urmă de vid.
Acolo unde nu este nici o urmă de nimic,
nu va exista nici urma vidului.

Buddha spune [că] vidul
este renunțarea la opinii.
Cei care cred în vid
sunt incurabili. 

Nagajuna.

vineri, 21 martie 2014

Matthieu Ricard despre fericire

Cum dobândim fericirea şi cum o păstrăm? Din ce se constituie ea? Aceste întrebări, fundamentale umanităţii, sunt începutul, rădăcina filozofiei, religiei şi psihologiei buddhiste. Matthieu Ricard este unul dintre cei mai competenţi în a traduce această gândire orientală pe înţelesul şi simţirea occidentalilor, fiindcă a trăit din plin în ambele lumi. Fiu al unui filozof proamerican şi al unei artiste plastice avangardiste, Matthieu Ricard ar fi putut deveni un reputat om de ştiinţă în domeniul biologiei. La 26 de ani, era deţinătorul unei diplome de doctor în genetică moleculară, îndrumat fiind de François Jacob, laureat al Premiului Nobel în medicină. Totuşi, la această vârstă, se retrage într-o mănăstire buddhistă din Nepal, dedicându-şi viaţa meditaţiei. Nici viaţa sa de călugăr nu a fost una mediocră, devenind discipolul apropiat al lui Dilgo Khyentse, ce avea să devină conducătorul şcolii Nyigma, o importantă sectă a buddhismului tibetan. În 2003 a scris cartea Plaidoyer pour le bonheur, tradusă şi în limba română cu titlul Fericirea. Un drept cu care ne naştem, o cale de a-l valorifica. Prelegerea de faţa, ţinuta cu un an mai târziu la conferinţele TED, prezintă liniile de forţă ale cărţii dar şi a psihologiei buddhiste.


marți, 26 noiembrie 2013

Mind and Life XXVI, January 2013 - Conference topics

(Depending on your browser some links will not return bookmarks inside the film)

Day 1 - January 17 - Introduction

Morning: Exploring the Nature of Reality: Buddhist and Scientific Perspectives


Afternoon: Session: The Sweep of Science: Knowledge and the Nature of Reality


Day 2 - January 18 - Physics

Morning: Quantum Physics, Relativity, and Cosmology

(01:07:49) Changing the idea of understanding the world worth the idea of understanding our relation with the world. (01:24:98) Example 1: Schrodinger's cat. (01:34:47) Intersubjective truth. Intersubiective knowledge. (01:37:57) Example2: Wave-Corpuscle duality without ontology. (01:51:83) The Guided Wave Theory. (01:57:36) Clarification 4: Particles with no intrinsic existence. Comparation with a rainbow (LeBlanc, Espagna). (02:01:66) Rindler box experiment. Discussion about the absolute cool. Quantum vacuum. (02:14:43) Clarification 5: Indeterminism. Disturbance in observation is uncontrollable. Causality is not applicable to quantum mechanics (Heisenberg). Indivisibility of quantum phenomena (Bohr). (02:20:43) Conclusions: Similitudes to Buddhist philosophy. Danger of physics to absolutise materialism. Buddhist perspective on truth in relation to science.

Afternoon: The Nature of Reality

Day 3 - January 19 - Neuroscience

Morning: Changing the Brain

(01:05:56) Training compassion. (01:08:11) Metacognition. (01:09:71) Basic model of training. (01:11:61) Different Routes in Understanding Others. (01:17:46) The Neuroscience of Empathy and Compassion. (01:22:38) Empathy, Compassion, Emphatic Distress. (01:24:73) One Week Training. (01:26:07) Discussion: How positive and negative emotions are defined in Western and Buddhist view? (01:43:05) Dalai Lama' intervention: Empathy can not extend to your enemy but compassion can go. Empathy is related to the subject attitude, compassion no. (01:53:20) Discussion about physicians getting no training in dealing emphatic distress. (01:56:71) Does Buddhism know a Middle Way between empathic and distress? (02:00:19) Compassion qualities are lost through living and have to be discovered through meditation.

Afternoon: Exploring Neuroplasticity

Day 4 - January 20 - Consciousness

Morning: Consciousness in Western Science and Philosophy

(01:48:27) Dalai Lama about the Subtile Mind and Subtile Matter. (01:55:37) Michael Davidson: Subtile mind is magic from the point of view of Western Science. (01:56:92) Mahtieu Ricard explains karma. (01:57:55) Dalai Lama : We must respect others schoolar or religions thought. (02:00:00) Tania Singer: Is pure mind related to energy? Rlung. (02:03:91) How memory information can be carried from a life to an other? (02:07:28) Phisical and neurogical sciences operates presoposing a material substrate for everything, while buddhist thinking cosider imaterial phenomena too. (02:09:76) Thupten Jinpa: What is the difference between counscesness and awareness? (02:14:53) Michael Davidson to Dalai Lama: Why science can not investigate subtile body? (02:18:93) The role of meditation and yogic exercise in developing the subtile mind.

Afternoon: Approaches to Consciousness

(00:30:51) Introduction. (00:33:20) Pramana thories on mind. (00:34:96) "I can doubth everything but not the experience itself." (Descartes) (00:36:61) Thesis statement. (00:40:31) We are born with grammar capcities. (00:41:87) How our visual system is capable to recognise an infinite number of entities? (00:42:65) Computational model of brain principle. (00:43:38) If you can give an informational caracterisation than anything that has that caracterisation potentially had conscousness. (00:45:38) Reasons why we don't belive in computational model. (00:45:38) Concepts are not formal or mathematical, but they are grounded in perceptual and other bodyly capacitieas that are preconceptual. Bodily basis of conceptualisation. (00:50:34) The Gods and the moths view of the world. (00:53:84) Can we give a mathematical model of the Pramana theories? (00:54:72) Conclusions and comments.

Day 5 - January 21 - Applications of Contemplative Practice

Morning: Clinical and Educational Applications of Contemplative Practice

Afternoon: Promoting Human Development

Day 6 - January 22 - Future Directions

Morning: The Future of Monastic Science Education & Buddhism, Science and Modernity